AGABBADU SU PRIMU ANNU DE FILS: TENIMUS GIAI PERSONALE PRO PÒNNERE SU SARDU IN ISCOLA, MA BI CHERET ÀTERU.

limba sarda, corso fils, lingua sarda, limba sarda, diego corraine, regione sardegna, università di cagliari, università di sassari

de Diegu Corràine

Su 6 de nadale coladu, cun s’ùrtima discussione de sas tesinas, est agabbadu su primu annu de su cursu de Formatzione pro Insinnantes in Limba Sarda in s’Universidade de Casteddu. Sunt istados 66 sos maistros, professores o operadores linguìsticos chi ant sighidu una formatzione belle e semper in sardu, durada chentinas de oras. Unu resurtadu positivu, in ue sos ispetzializados ant mustradu chi si podet fàghere iscola IN sardu e DE sardu. In sas discussiones cun sa cummissione de esàmene, sos candidados ant presentadu s’argumentu issoro (in forma de Unidades Didàticas, dae s’istòria a sa geografia, dae sa mùsica a sa religione) cun craresa e cumpetèntzia, finas ca totus ant dèvidu isperimentare sa “teoria” in sa pràtica, cun sos iscolanos de sas elementares, mèdias e superiosres, in iscolas chi los ant ospitados Esperièntzias pràticas chi sunt duradas meses. A su chi ant espostu, sas iscolas, sos iscolanos e sas famìlias ant atzetadu custas esperièntzias cun cuntentesa manna, pedende de sighire. Custu nos narat craru chi s’iscola sarda e sas famìlias cherent deretu su sardu in iscola. E nos narat finas chi b’at maistros e professores preparados pro fàghere iscola in sardu e de sardu. E sos cursos de formatzione tenent una funtzione fundamentale.

 
Sa funtzione de sa RAS

Tocat a nàrrere finas chi totu custu non podiat èssere posssìbile sena sa Regione Sarda, chi at disinnadu e pagadu sos Cursos e los at cunfidados, pro como, a s’Universidade de Casteddu, chi at tentu su mèritu de àere atzetadu sas cunditziones de sa RAS (fàghere sas letziones frontales a sos cursistas in sardu a su nessi pro su 50% de sas oras). S’UniCA at finas mustradu umilidade, ca non tenende totu sos professores internos capatzos de fàghere letziones in sardu, at bandidu unu cuncursu pro reclutare professores esternos capatzos de insinnare in sardu. A dolu manu, s’Universidae de Tàtari no at fatu sos Cursos ca no at atzetadu sas cunditziones de sa RAS. Non tenende professores a tretu de fàghere letziones in sardu, cun prosopopea manna, at chircadu de cumbìnchere sa RAS chi fiat mègius a fàghere sas letziones in italianu (pro cuare s’incapatzidade de sos professores suos) e su sardu in sos laboratòrios. Ma sa RAS e su movimentu linguìsticu chi at bidu deretu sa trampa, at negadu su dinare a sa UniSS, chi lu cheriat pònnere pro s’organizare master de 2u livellu, semper in italianu (cun laboratòrios in sardu), chi non b’intrant nudda cun sa formatzione de insinnates disinnada dae s’Osservatòriu regionale de sa cultura e limba sarda e dae sa RAS. UniSS? Botzada dae totus!
FILS de Casteddu podet megiorare, tenende in contu sos cussìgios de chie l’at frecuentadu, de chie b’at insinnadu e de sa RAS. Ma b’est e paret positivu. 
 
Sardu in iscola: Progetu de Iscola Bilìngue
Ma pro tènnere a beru un’iscola bilìngue non bastat sa FILS. Tocat a sighire su caminu prevìdidu dae sa Lege 482/99. Cunforma a sa Lege, babbos e mamas de sos iscolanos devent pedire su sardu in iscola in sos mòdulos apòsitos. E s’Iscola devet ammaniare unu POF bilìngue pro insinnare “su” e “in” sardu in sas setziones o grupos de iscolanos chi cherent su sardu, e agatare e formare maistros e professores (in intro de s’iscola o de unu consòrtziu locale de iscolas, cun s’agiudu de s’Universidade o de àteros entes formativos).
Tocat a nàrrere in manera crara chi, sena cambiare s’ordinamentu de s’iscola, totu custu lu podent fàghere maistros e professores de rùolu ebbia, in s’oràriu iscolàsticu curricolare normale, faghende sas matèrias finas in sardu e imparende su sardu in intro de sas oras de “educatzione linguìstica”. Finas ca non b’at peruna possibilidade de aumentare sas oras o de reclutare àteru personale. Est craru chi si sos maistros e professores chi s’impinnant pro su sardu e in sardu in iscola, in intro de unu POF addatadu a su progetu de “iscola bilìngue”, devent otènnere unu reconnoschimentu econòmicu, pro minore chi siat. Ca sunt traballende pro megiorare sas cumpetèntzias linguìsticas in sardu de sos iscolanos, comente ant a pòdere dimustrare cun verìficas apòsitas.
Ma tando est craru finas chi TOTUS nos devimus mobilitare, a manera chi sa Diretzione Iscolàstica regionale (tràmite sas Iscolas) fatzat connòschere a sas famìlias sa possibilidade de pedire su sardu in s’iscola. Ma nos devimus mobilitare finas pro formare e cumbìnchere sas famìlias chi su sardu in iscola est fundamentale pro su sardu matessi, pro s’identidade nostra e pro imparare mègius sas àteras limbas. Chie connoschet o imparat su sardu at a imparare mègius s’inglesu e sas àteras limbas. Oramai est una veridade dimustrada dae professores mannos e neuròlogos.
 
Universidade e limba sarda
Non so petzi deo chi, però, est narende chi, a dolu mannu, si nche catzamus custos cursos FILS chertos dae sa RAS (non dae s’Universidade, chi nd’est petzi esecutore), sas Universidades sardas sunt che a totu su restu de s’Universidade italiana: faghent dialetologia comente in totue. Pro sa limba sarda, segunda limba pustis de sa limba italiana in intro de s’Istadu, no andat bene. S’Universidade, in Sardigna, devet tènnere totu sas matèrias chi li pertocant: limba sarda  e sas àteras limbas de minoria reconnotas(e non linguìstica e dialetologia ebbia), didàtica de su sardu e de sas àteras minorias reconnotas dae sa Lege 26; tradutologia; terminologia; sotziulinguìstica; lessicografia, etc. Su fatu chi sa RAS, pro como apat incarrigadu s’Universidade pro sos cursos, non nos devet trampare, Sena FILS, UniCA e UniSS torrant a èssere privas de limba sarda.
E duncas, faghent bene a protestare e a pretèndere unu càmbiu totale sos istudentes, sos professores, sas famìlias, sos Sardos, pro sa sardizatzione de s’Universade in Sardigna. Nde tenimus totu su deretu. Si nono, sa RAS organizet e paghet una Universidade Sarda, pùblica, reconnota, ecuipollente, comente faghent in àteras comunidades linguìsticas e natzionales.
 
dae http://limbas.tempusnostru.it/parrere-1.page?docId=2288

Cunsideros a pustis de su viàgiu in Bartzellona

 

IMG_1898.JPG

In antis de comintzare pòngio tres ligòngios de sitos catalànos chi faeddant de sa presèntzia de sos istudiantes de su Cursu FILS in sos logos ue faghent sa polìtica linguìstica catalana.
 
 
 
 
Cunsideru su de unu – B’at prus interessu subra sa limba sarda in terra catalana chi no in Sardigna matessi. Petzi pro èsseremus istados istràngiados in terra angena pro bìdere comente faghent polìtica linguìstica b’at essidu tres artìculos, in sa revista VilaWeb e in sos sitos de su TERMCAT e de su CPNL (Consorcì per la Normalització Lingüística). In Sardigna…
 
Cunsideru su de duos – Amus imparadu prus in duas dies de bìsita a sos logos de sa polìtica linguìstica catalana chi no in bator meses de cursu FILS, fatu sena perunu inditu beru de polìtica linguìstica e chi antzis at postu trepoju in sos cursistas.
 
Cunsideru su de tres – Amus bistu comente sos catalanos ant bortadu in su giru de trint’annos una limba de minoria belle che morta, in una limba forte, ùnica e cumpetitiva cun sa limba de majoria.
 
Cunsideru su de bator – Nos ant fatu bìdere chi in Catalogna onni polìticu non podet fàghere a mancu de faeddare in catalanu de “catalanidade”: cando amus a bìdere sos polìticos sardos faeddare in sardu de “sardidade”? Non diat èssere malu de pensare de fàghere istudiare fintzas sos polìticos pro bìderent ite faghent in àteras natziones…
 
Cunsideru su de chimbe – Nos ant faeddatu de “normalizatzione” e “normativizatzione” de sa limba, isprichende.nos comente ant fatu a colare in subra de sos localismos, de sos folklorismos e de sas chistiones maccas de  “ma inoghe namus/iscriimus gosi”! Pitzinnos, a nos la catzamus sa musca e gherramus totus paris?
 
Cunsideru su de ses – Chistione de s’iscola: mescamente sos mastros chi sunt bènnidos a Bartzellona diant comintzare una “revolutzione” in sas iscolas issoro, impreende su sardu che a s’italianu e mustrende a collegas, pitzinnos e babos e mamas chi in sardu si podet nè in prus nè in mancu che a sas àteras limbas. E ammentare chi connòschere su sardu est ischire una limba in prus non minimare sas àteras.
 
Cunsideru su de sete – Custa esperièntzia at datu prus fortza a sas isperas e a sos sentidos meos: sa de sa limba est una batalla longa e difitzile, ma a bisu meu amus totus sos mèdios (meda de mancu cunfrontu a sos catalanos, ma bi los amus) pro la bìnghere…