Su movimentu linguìsticu totu paris: resumu de una die de cunfrontu.

IMG_3545.JPG

 


Su movimentu linguìsticu s’est imbènnidu in un addòbiu in Barùmini. Su tema de su cunvegnu fiat: MOVIMENTU E POLÌTICA LINGUÌSTICA, maneras de crèschida sotziale econòmica e culturale.
At cumentzadu su diretore de su sòtziu sa Bèrtula Antiga, chi at artimintzadu su tremesu de s’addòbiu
At sighidu Su diretore de su Servìtziu Linguìsticu Regionale Pepe Coròngiu chi at contadu su caminu de su movimentu linguìsticu, ammentende a Giuanne Lilliu, e a Gianfranco Pintore, e sighende cun su traballu de polìtica linguìstica, cun totus sas tropeas chi bi sunt, e cun totus sos resurtados de profetu chi si sunt otènnidos in custos annos, at concruidu chi b’at galu caminu meda de fàghere, ponende comente chistione de importu su bisòngiu de finantziamentos noos , pro una polìtica linguìstica de remeju.
Cristianu Bècciu, issu etotu de sa RAS, at faeddadu de sa norma ortogràfica regionale LSC, allistrende sos profetos de àere un’istandard, pro una limba normale, chi cheret impreada in cada àmbitu de sa sotziedade, dae totus e pro cada chistione. De importu est istadu su cunfrontu cun s’Italianu, chi che a su sardu etotu, impreat una limba iscrita istandard, chi mudat a cunforma de ue unu est, in sa manera de la faeddare. At concruidu faeddende de s’importu de sa trasmissione intergeneratzionale, e subra sa dificultade chi b’est pro custa chistione.
Giosepe Orrù at illustradu su traballu de sa Bèrtula Antiga,unu sòtziu bene arraighinadu in su sartu. Sas dificultades de su traballu bi sunt, ma sos traballos sunt de cabale e de profetu pro sa limba sarda.
Mariantonietta Piga, diretora de s’Ufìtziu de sa Limba Sarda de sa Provìntzia de Nùgoro at faeddadu de s’atividade de s’Ufìtziu Provintziale, chi paris cun sos Servìtzios linguìsticos territoriales. Un’atividade chi est resessida a intrare in totu su sartu, pro mèdiu de sos traballos de sos operadores. Sos blog, sos laboratòrios in sas iscolas, e mustras e atividades de calidade ant fatu a manera chi s’ULS siat una realidade de cabale in sa Provìntzia de Nùgoro. Sa polìtica provintziale est de profetu pro sa limba, difatis s’amministratzione provintziale at agiuadu su traballu de s’Ufìtziu, chi traballat paris e in cuntzertu, cun su Servìtziu linguìsticu Regionale.
Antoni Nàssiu Garau, presidente de sa cooperativa Altra Cultura, at contadu comente traballant , in sa provìntzia de Aristanis. Sa situatzione de sa precariedade de sos operadores si podet rugrare, pro mèdiu de sos agiudos de sa Regione e de sa Provìntzia de Aristanis. Sa faina de sos isportellos est de importu mannu in is comunas, pro torrare a nche mìntere su sardu non gasi in s’oralidade, cantu in sos registros prus artos de sa limba, chi est a s’urtimada, s’isetu mannu de su caminu de sa limba.
At concruidu Micheli Pinna, chi at faeddadu de su traballu chi at fatu s’Istitutu de istùdios e de chircas Camillo Bellieni, chi contipigiat, in sa Provìntzia de Tàtari e in aterue puru, isportellos linguìsticos. Sa polìtica de sos entes territoriales, in su bonu de sas Comunas e de sos entes locales, no est istada a tretu de contipigiare a dovere sa chistione de sos isportellos linguìsticos, a pàrrere de Prof. Pinna. E dificultades meda essint dae custu.
Una die de profetu pro totu su movimentu linguìsticu, chi mancari in mesu de dificultades meda andat a dae in antis, contra a inimigos noos e betzos, pro s’amparu de sa limba.

 


de Jorgi Rusta

dae http://salimbasarda.net/politica-linguistica/su-movimentu-linguisticu-totu-paris-resumu-de-una-die-de-cunfrontu/