S’àrbore bragheri – Pasada

IMG_4114.JPG

Traballu de profetu est istadu fatu oe dae s’Ufìtziu de sa Limba Sarda de sa Provìntzia de Nùgoro, cun s’agiudu de s’Istitutu de Chirca C. Bellieni de Tàtari, in sas iscolas primàrias de Pasada. Sas operadoras Juanna Chessa e Sara Nieddu ant contivigiadu su laboratòriu didàticu “S’àrbore bragheri”, traballende paris cun 100 pitzinnos.

Su laboratòriu est bene resèssidu e est istadu bene agradèschidu dae pitzinnos e maistras.

S’Ufìtziu de sa Limba Sarda torrat gràtzias a sa prèside e a sa segreteria de s’iscola pro nos àere istrangiadu, a sa Pro Loco de Pasada pro nos àere invitadu, a sas maistras pro s’agiudu chi nos ant dadu, a sos rapresentantes de sos mazores pro sa disponibilidade e mescamente a sos pitzinnos e a sas pitzinnas pro su dillìriu e sa galavera chi nos ant donadu.

 

Comuna de Pasada – Tzitadinàntzia de onore a Mario Zidda

stemma hd.jpg

Sa Comuna de Pasada cuntzedit sa tzitadinàntzia de onore a su dut. Mario Demuru Zidda, chi est istadu sìndigu de Nùgoro pro deghe annos, pro s’impignu in campu Polìticu e Culturale, pro su ligàmine, s’istima e s’atentzione a sa Comunidade e a su territòriu Pasadinu.
Sa tzerimònia s’at a fàghere in Pasada, in sa sala de su consìgiu, su 24 de austu de su 2012.
S’atestadu chi l’at a èssere donadu est istadu fatu in sardu e in italianu dae s’Ufìtziu de sa Limba Sarda de sa Provìntzia de Nùgoro.
 
Pro bìdere s’atestadu:

SA LIMBA SARDA IN SAS @NDELAS DE INTERNET – Facebook, blog e sitos istitutzionales de sas Comunas de Lodè, Torpè e Pasada

100_1986.JPG

 

Addòbiu Internatzionale – Incontro Internazionale

 

CADA DIE LIMBA, TRASSAS DE COMUNICATZIONE

 

Madrid

 

 su 23 de Trìulas 2012 – 23 Giugno, 2012

 

 

 

 

 

Salude a totus e benàpidos.

 

Pro cumprèndere s’arrejonu subra de s’importu mannu chi at internet pro sa limba sarda si devet fàghere in antis un’istèrrida (premissa). In su 1964 Marshall Mc Luhan, istudiosu de sas comunicatziones massivas, at iscritu unu libru (Sos trastos de sa comunicatzione), in ue faeddaiat de un’època elètrica chi fiat mudende s’època mecànica: una revolutzione chi fiat fraighende un’òmine nou, un’abitante de su “bidditzolu globale”, galu però a metade de caminu intre de sas duas tecnologias e de duas maneras diferentes de pensare e de fàghere.

 

 Cust’òmine nou, at iscritu Mc Luhan, est in chirca de valores. Valores chi lighent su connotu a unu progetu imbeniente, su tempus coladu a su benidore. Cust’òmine non bidet petzi sa biddedda sua, ma chircat de abaidare a su mundu intreu. Isse chircat de èssere no ispetadore ebbia ma atore de unu mundu chi cheret cambiare.

 

Oe cust’idea s’est galu immanida: cun s’època de internet cadaunu s’abitzat chi dae sa biddedda sua, dae dae in secus de unu computer, podet traballare pro cambiare s’istòria. E si in antis sa limba impreada deviat èssere de majoria pro tènnere visibilidade, oe sas limbas de minoria non timent de si cunfrontare cun realidades prus mannas.

 

In antis de sighire tocat de ispricare unu pagu ite cheret nàrrere internàuta e internet. S’internàuta  inditat sa pessone chi navigat in sa “Retza de Internet”, chi àteru no est chi un’ambiente eletrònicu ue su logu fintzas prus larganu paret a curtzu e ue su tempus paret su matessi in cada giassu de su mundu. In medas lu cramant fintzas “realidade virtuale”.  Istare in sos tretos de internet daet s’idea a su chi est a dae in antis de unu mònitor de fàghere parte de un’ùnica realidade ebbia, de èssere connessu cun cada logu de su mundu in cada mamentu e a su mantessi mamentu: est gasi chi naschet su contzetu de “tzitadinàntzia digitale”.

 

Sa limba sarda in custos ùrtimos deghe – bìndighi annos est bivende unu mamentu de renàschida, ca a pustis de sa lege regionale 26 de su 1997 e de sa lege de s’Istadu Italianu 482 de su 1999, s’at cumintzadu a l’impreare in cada àmbitu ufitziale: in sos entes, in sas iscolas, in s’editoria, in sos mèdios massivos e mescamente in internet. E fortzis est pròpiu in internet chi sa limba sarda tenet s’impreu prus mannu: si podent agatare difatis paritzos giassos iscritos in sardu (o bilìngue), blog e fintzas in sas retzes sotziales  che a Facebook.

 

Custa isterrida est unu pagu su resumu de su chi est capitadu a mie. In custa relata apo difatis a contare de comente un’internàuta sardu at comintzadu a impreare e manigiare internet cun su sardu e in sardu. S’esperièntzia mea comintzat in su 2008 a s’imbesse de su bonu de sa gente: si sos prus comintzant a iscrìere in sardu in sos blog o in facebook, eo comintzo in antis in unu situ ufitziale, cando, difatis, pro s’Ufìtziu de sa Limba Sarda, mi daent su permissu de fàghere una paginedda a posta in su situ istitutzionale de sa Comuna de Lodè. A nàrrere su beru fiat pro mene prus una manera de gollire totus sos documentos chi fia faghende o bortende in sardu chi non una manera de comunicare, ca non credia de a beru chi podiat èssere unu mèdiu de comunicatzione galu bonu pro sa limba sarda. Cust’idea at mudadu cando carchi mese a pustis àere comintzadu a iscrìere su Responsabile de su Servìtziu de sa Comuna, cuntentu mannu, m’at naradu chi custa paginedda teniat paritzos atzessos.

 

Cussa noa est comente chi m’apat abertu sos ogros: si paritza gente de Lodè leghiat prus in internet su chi fia iscriende chi non sos papiros chi ponia in sas bachecas de sa Comuna e de sa biblioteca, cheriat nàrrere chi su chi fia iscriende podiat èssere lèghidu in totu sa Sardigna e in totu su mundu; esserent istados issos lodinos o nono.

 

Est dae tando chi apo cumintzadu a bìdere  a manera diferente sa fortza de sa limba sarda in internet: podia faeddare de totu sena timòria peruna.

 

Si fintzas a tando aia bortadu in sardu documentos ufitziales ebbia (auto-tzertificatziones, delìberas e ordinàntzias) e fatu consulèntzias linguìsticas, dae cussu mamentu comintzo fintzas eo a chircare de fàghere carchi cosa in prus: paristòrias, signalibros fatos cun sa biblioteca, nomenclatura a tres boghes de àrbores e tupas e gai a sighire. Sa cunfirma chi sa pàgina fiat lèghida in foras de Lodè, benit cando bido sos regestos (bilingue sardu – italianu) de una mustra istòrica publicados in su situ de sa Comuna de Lodè http://www.comune.lode.nu.it/docs/cultura/24/viaggio_con_la_storia_lode_nei_suoi_documenti.pdf publicados fintzas in unu situ catalanu http://www.terrasarda.cat/?p=6568. Pròpiu gasi: sa limba sarda in unu situ catalanu. B’at cosa de annànghere?

 

 Custu esperimentu cun sa Comuna de Lodè l’apo sighidu in su 2011 fintzas in sas Comunas de Pasada e de Torpè pro bìdere si b’aiat sa matessi risposta o si in Lodè fiat istada una casualidade. Sos pagos datos chi apo de custos duos sitos mi narant chi sa pàgina est istada meda lèghida.

 

In custos sitos comunales, si aberides sas pàginas de s’Ufìtziu de Sa Limba Sarda, b’ais a agatare, in prus de documentos ufitziales, relatas, laboratòrios, libritos fatos paris cun sa biblioteca, mustra fotogràfica fata paris cun sa Pro Loco, menu pro s’iscola materna de Pasada, antologia on-line de sos trinta annos de su Prèmiu de Poesia de Pasada, avisos de su mandamentu sanitàriu, atestados de partetzipatzione che a unu cuncursu fotogràficu e a unu cuncursu cinòfilu o locandinas de publicidade de manifestatziones fatas cun s’Ufìtziu Turìsticu.

 

Semper in su 2011 comente operadores de s’Ufìtziu de sa Limba Sarda de sa Provìntzia de Nùgoro, mescamente eo e Màriu Antiogu Sanna, amus chircadu de fàghere una paginedda de noas e atividades dae sas Comunas in Facebook e inoghe sos datos nos ant lassadu ispantandos: amus tentu puntas de 18.000 cuntatos cada chida chi leghiant sos artìculos nostros. E como, mancari chi sas atividades sunt arressas dae ghennàrgiu ca su progetu de sos Ufìtzios est torradu a tzucare dae una chida e duncas sas noas in Facebook sunt pagas, so andadu a nde bogare carchi datu, dae su 6 de maju a su 6 de làmpadas de su 2012, su tantu de dare un’idea de comente sa gente cheret noas in sardu.

 

Custos datos inditant sas pessones chi die pro die ant lèghidu carchi cosa de sa pàgina:

 

Portata totale 28 giorni

Il numero di persone che ha visto un qualsiasi contenuto associato alla tua Pagina. 28 giorni (Utenti singoli)

1226

1231

1254

1208

1352

1369

1447

1427

1441

1449

1457

1473

1477

1489

1497

1504

1523

1530

1373

1082

1079

1036

957

949

917

904

934

1230

1275

1272

 

 

 

Custos datos inditant sas bortas chi sa pàgina est istada bisitada die pro die a manera voluntària:

 

Visualizzazioni organiche 28 giorni

 

The number of times your posts were seen in News Feed or ticker or on visits to your Page. These impressions can be by people who have liked your Page and people who haven’t. 28 giorni (Totale)

 

4369

 

4249

 

4627

 

4498

 

4725

 

5122

 

5170

 

5462

 

5714

 

5836

 

5792

 

6064

 

5991

 

6070

 

6131

 

6201

 

6387

 

6393

 

6127

 

5057

 

4751

 

4669

 

4770

 

4729

 

4659

 

4654

 

4322

 

4115

 

4132

 

4188

 

 

Custas imbetzes sunt sas bortas chi sa pàgina est istada bisitada die pro die a manera non voluntària

 

Visualizzazioni virali 28 giorni

The number of impressions of a story published by a friend about your Page. These stories include liking your Page, posting to your Page’s Wall, liking, commenting on or sharing one of your Page posts, answering a Question you posted, RSVPing to one of your events, mentioning your Page, phototagging your Page or checking in at your Place. 28 giorni (Totale)

4658

4680

4743

4641

4991

5060

5199

5128

5212

5264

5326

5389

5471

5455

5443

5454

5488

5506

3615

2859

2862

2685

2409

2367

2291

2238

2319

3352

3505

3547

 

 

 

Custos nùmeros, a bisu meu, mustrant sa gana chi at sa gente chi navigat in facebook de lèghere noas in sardu o de lèghere in sardu ebbia. E bidos sos grupos chi sunt nàschidos e sighinde a nàschere in facebook e chi faeddant in sardu ebbia cust’idea paret cunfirmada!

 

Pro su chi pertocat s’esperièntzia che a blogger devo nàrrere chi est meda reghente ca est comintzada in su mese de nadale de su 2011. Su blog si cramat ULS Alta Baronia – Polìtica linguistica in Alta Baronia (Lodè- Torpè-Pasada-Thiniscole) e su ligòngiu est http://ulsaltabaronia.myblog.it/.

 

In su blog pòngio noas subra sa limba sarda e subra sa polìtica linguìstica, artìculos, relatas, diferentes traballos in sardu, cuncursos de poesia sarda, poesia sarda e mùsica sarda. Una manera pro bìdere e cumprèndere cale sunt sos “post” chi sa gente agradeschet de prus: a sa cròmpida de s’annu apo a fàghere un’anàlisi de sos datos.

 

Fintzas custu blog est nàschidu belle che pro esperimentu, pro bìdere si unu blog gasi de “nicchia” (comente si narat in italianu) podiat tènnere unu pùblicu e comunicare cun sa gente. Sa resposta est istada ispantosa: dae mese in mese semper prus gente est sighinde custu blog e sos datos non podent lassare peruna duda. In maju bi sunt istados 1061 bisidadores chi sunt intrados in su situ 1982 bortas, pro lèghere 4073 pàginas (duncas belle che una mèdia de 4 pàginas pro cada bisidadore).

 

Pro concrùere: totu custos datos faghent cumprèndere chi sa limba sarda in internet s’est mustrende forte e agradèschida dae sa gente. Una chirca sotziològica como, in su 2012, diat mustrare chi semper prus gente at seberadu de iscrìere in sardu in internet, signale chi b’at cussèntzia noa de sa fortza de custa limba. S’augùriu est duncas de sighire in custas @ndelas de bonu profetu.

 

Gràtzias e a mègius bìdere.

 

ANAS contra a sa limba sarda

 

limba sarda, anas, cartellonistica, Posada, pasada, comune posada, roberto tola, segio secci, angelo canu    limba sarda, anas, cartellonistica, Posada, pasada, comune posada, roberto tola, segio secci, angelo canu

Fotos de Sergio Secci

 

Meda bortas s’intendet faeddare de tutela de sas limbas de minoria, ma si bi damus cara bene est prus a paràulas chi non in sa realidade.

Cada die bidimus e/o leghimus atacos a sa limba sarda, a sa dignidade e a s’impreu suo in àmbitu ufitziale, mancari bi siant una Carta Europea de sas Limbas de Minorias, una lege de s’Istadu Italianu (sa 482/99) e una lege regionale (sa 26/97) chi la tutelant.

S’ùrtimu atacu est friscu friscu: s’ANAS, s’ente chi gestit sa retza istradale e autoistradale de s’Italia, at dimandadu, o mègius at cumandadu, a sa Comuna de Pasada de nde bogare sos cartellos istradales in ue b’at iscritu PASADA, ca “i cartelli posti sulle strade statali, recanti indicazioni non in italiano sono fuori norma“.

Pasada (o Thiniscole, Garteddi e gai a sighire) podent èssere iscritos emmo, ma cun una deroga ebbia: “che il cartello venga sostituito con il toponimo del paese scritto su sfondo marrone, come per le indicazioni turistiche

Su sìndigu de Pasada, Roberto Tola, at giai fatu ischire chi sos cartellos in ue sunt ant a istare e chi a bisu suo mustrare, o pensare ebbia, chi su nùmene in sardu siat de paragonare a unu nùmene turìsticu est unu fatu de una gravidade manna.

Custa nota est pro fàghere a manera de dare ischitu a canta prus gente chi atacos a sa limba sarda sunt benende dae medas cugiones, fintzas dae sos chi sunt prus a sa cua. Signale chi sa limba sarda est creschende e chi est dende semper prus anneu a sos inimigos suos…