SOS MACHINES DE TZIU BACHIS

majolu

S’Assòtziu Su Majolu

presentat

Ispetàculu teatrale in limba sarda de sa: Compagnia teatrale Limba e Ammentu- Abbasanta

S’ispetàculu at a èssere in sa corte de su Dipartimentu de Istòria e Sièntzias de s’Òmine e de sa Formatzione de s’Universidade de Tàtari.

Carrera de Zanfarino nˇ 62

Acudide in medas 🙂

pro lèghere in Facebook incarca inoghe

Assemblea – Assòtziu su Majolu

su majolu 2

Martis 18 de Martu 2014 s’Assòtziu Su Majolu faghet un’assemblea aberta a totus, pro arresonare de sas initziativas in programma pro s’annu acadèmicu 2014-2015.
Nos semus torrende a organizare pro giùghere a in antis sa pelea de sos istudiantes sardos, pro fraigare un’Universidade pensada pro sos bisòngios e pro s’isvilupu econòmicu, sotziale e culturale de sa Sardigna.
Totu sos giòvanos e sos istudiantes sunt invitados a bènnere a s’addòbiu.
Nos atzapades in su pranu de terra de su Dipartimentu de Lìteras, in Carrera de Zanfarino.
Pro informatziones mutide a sos nùmeros: 3389907774 – 3479221197

Manifestamus pro sa limba nostra

locandina 13 de nadale.jpg


13/12/12 MANIFESTAMUS PRO SA LIMBA NOSTRA!
Sa “Carta Europea de sas Limbas Regionales e de Minoria” est unu tratadu internatzionale de su 1992 chi s’istadu italianu no at mai ratificadu e como est faghende una lege in Parlamentu pro lu ratificare. Su guvernu italianu, bidu chi podet seberare cale livellu de tutela pònnere, cheret discriminare sos sardos in custu puru, comente at semper fatu in cada cosa. 
Difatis, sunt faghende un’ischirriadura chene motivu, ponende a sa limba sarda sa tutela prus bass

a e a su tedescu, frantzesu e islovenu sa tutela prus arta.
Su sardu est sa segunda limba prus faeddada in sa Repùblica Italiana, a pustis de s’italianu, cun prus de unu millione de pessones chi lu faeddant e sos sardos devent aere su diritu de l’impreare cantu e prus de s’italianu, in totu sa vida pùblica de Sardigna comintzende dae sas iscolas, sos ufìtzios pùblicos e sos mèdia.
Pro custu cherimus chi in sa ratìfica de sa Carta siant garantidos: s’imparu fintzas in sardu in totu sas iscolas e in sas universidades sardas (artìculu 8 paràgrafu 1, ai, bii, cii, dii, eii, fii, g); su diritu de fàghere una dimanda e retzire una risposta in sardu in sos servìtzios pùblicos ammaniados dae sas autoridades amministrativas o dae àteras pessones chi traballant pro contu de cuddas (artìculu 10 paràgrafu 3, b); una televisione, una ràdiu e unu giornale chi essat cada die totu in limba sarda (artìculu 11 paràgrafu 1, ai, bi, ci, d, ei, fi, g). Pro su chi pertocat sa formatzione de sos insegnantes, cherimus chi su Parlamentu Italianu, (in prus de pònnere sa faina de tutela art. 8 par. 1, g) si movat abberu pro garantire s’istitutzione de Cursos de Làurea pro formare sos mastros e sos professores de limba sarda, si est netzessàriu fintzas dende una deroga a sas normas subra de s’istitutzione de sos cursos de làurea novos chi at postu sa Riforma de s’Universidade.
Pensamus chi custas sunt sas cosas prus de importu pro pesare una polìtica linguìstica noa in Sardigna, ca ponende su sardu in iscola, in sos ufìtzios pùblicos e in sos mèdia si diat dare una prospetiva de agatare unu traballu a giòvanos sardos meda e custa diat èssere sa menzus manera pro lis faghere torrare a impreare e a istudiare sa limba nostra.

Bos mutimus a manifestare pro custa initziativa e in totu sas àteras chi su pòpulu sardu at a organizare, pro difendere sos diritos nostros dae cust’àtera picada in giru contr’a sos sardos!

SIT-IN, GIÒVIA SU 6 DE NADALE
a sas 10 de manzanu, in pratza de s’Universidade, Tàtari 

Pro nos cuntatare:
In facebook: Assòtziu de istudentes – Su Majolu 
e-mail: sumajolu@yahoo.com – telefono: 3299694001

16 de Aprile 2012, presentatzione de sa petitzione pro sa limba sarda in s’Universidade

luiseddu caria,limba sarda,università di sassari,su majolu

Salude.

Lunis, su 16 de Aprile a sas 10 e mesa de manzanu sos istudentes de su sotziu Su Majolu an a presentare una petitzione a su retore Attilio Mastino.

In sa petitzione, firmada dae prus de milli istudentes iscritos in s’Universidade de Tàtari, bi sun tres dimandas chi, pro a nois, dian esser importantes meda pro sa politica linguìstica chi an a pònnere in s’Universidade e pro sa formatzione de sos mastros e professores de Limba Sarda de cras.

Su sardu (sicundu s’istatistica regionale de su 2006 chi est montovada in sa petitzione) est faveddau dae su prus de sos sardos e est cumpresu dae belle totucantos sos chi istan in Sardigna. Mancari gai su sardu est connotu e faveddau meda prus pacu dae sos pitzinnos prus zòvanos ( mascamente finas a sos 15 annos).

Pro custu, pro isvilupare una politica linguistica in duas limbas, bisonzat de imparare su sardu e sa didàtica in sardu in totus sas iscolas elementares, medias e superiores ( e sas ateras limbas chi faveddan sos sardos, in sos comunos inube las faveddan dae tempus meda).

Pro su chi pertocat custos arrèjonos, nois pessamus chi sa menzus manera chi b’at pro pònnere su sardu in totu sas iscolas diat èssere de ligare s’istùdiu e s’amparu de sa limba sarda, chind una prospetiva de trabballu pro sos zovanos sardos chi oje, laureàndesi in sas matèrias umanìsticas, est difìtzile meda chi acaten unu postu de insegnante in sas iscolas.

Pro totu custas resones pedimus chi ponzan dae s’annu ch’intrat duos cursos de làurea nobos:

-su de Iscièntzia de sa Formatzione Primaria in Limba Sarda, chi siat abbilitante pro trabballare comente mastru de sardu e de italianu e pro imparare totu sa didàtica in ambarduas sas limbas in sas iscolas elementares e in sa prim’iscola;

-e su de Limba e Literadura Sarda, chi siat abbilitante pro imparare su sardu, s’italianu e totu sas matèrias umanìsticas in ambarduas sas limbas in sas iscolas medias e superiores.

Pessamus chi in custos duos cursos diat naschire un’arrèjonu mannu e sichiu intr’e sos docentes, sos istudiosos e sos istudentes impignaos pro li dare una bida noba a sa limba de su pòpulu nostru, chi diat azudare a superare sas diferèntzias chi bi sun in sas maneras de pessare a s’istandardizatzione e a sos limbazos sardos.

Pessamus fintzas chi diat esser giustu pro totus sos laureados sardos de cras, pro sos chi istùdian materias tècnicas o iscientìficas puru, de ischire nessi unu pacu sa limba chi faveddat una parte manna de su populu nostru, in modu de poder fàchere su trabballu issoro in Sardigna faveddande chentza perunu impedimentu linguìsticu chin totu sos sardos de totu sas classes sotziales e anagràficas: pro esèmpiu, pessamus chi in Sardigna pro unu dutore siat ùtile esser capassu de arrejonare chind una pessone malàdia in sa limba chi pro su malàdiu est sa prus naturale e chi ischit faveddare menzus: e custa limba mascamente pro sa zente betza, chi no at istudiau e chi istat in sas biddas minores, est su sardu.

Pro custa resone sa ‘e tres dimandas est chi ponzan in totu sos cursos de laurea de totu sas facoltades de s’ateneu nostru, un’esame de Limba Sarda, cumintzande dae sos istudentes immatricolaos dae s’annu acadèmicu 2012-2013.

Bisonzat pessare fintzas chi su ‘e pònnere un’esame de sardu in sos cursos de làurea tècnicos e iscientìficos diat dare un’azudu mannu pro isviupare su lèssicu tècnicu e iscientificu chi nos bisonzat e chi in sa limba nostra non b’est galu.

Si cherimus arribbare a su bilinguismu, lis depimus dare sa mantessi dignidade a sas limbas chi faveddat sa zente nostra, chentza chi b’apat discriminatziones e chentza peruna diferèntzia sociolinguistica , in modu de fravicare un’isvilupu culturale armònicu pro totu su populu nostru. Sa limba sarda podet e depet èsser capassa de narrer donzi cosa, calesisiat arrèjonu tècnicu filosòficu e iscientìficu, gai comente sun capassas totu sas limbas de su mundu.

 

Si sezis de acordu chin nois e chin su chi b’at iscritu in sa petitzione, bos invitamus a benner pro sustenner sa petitzione nostra in dae innantis de sos giornalistas, lunis su 16 de Aprile a sas 10 e mesa de manzanu in s’Universidade Centrale de Tàtari, in Piazza Università.

 

A menzus bier.

 

 

Sa petitzione est custa:

 

A su Retore de s’Universidade de Sàssari

e.p.c. A sos Présides de sas Facoltades de s’Universidade de Sàssari

A sos diretores de sos dipartimentos de s’Universidade de Sàssari

A su Presidente de sa Regione Autònoma de sa Sardigna

A s’Assessore po sa Púbbrica Istrutzione de sa RAS

A su Cussizu Regionale sardu

A su Retore de s’Universidade de Castedhu

 

 

Nois Istudentes de s’Universidade de Sàssari

 

-Bidu chi su prus de sos Sardos faedhant sa limba sarda, su 64,8% segundhu sa chirca “Le lingue dei Sardi. Una ricerca sociolinguistica” pubbricada in zennarzu de su 2007, chirca chi aiat ordinadu s’Assessoradu pro sa Púbbrica Istrutzione de sa RAS a su Dipartimentu de Isciéntzias de su limbazu de sa Facoltade de Líteras de s’Universidade de Sàssari e a su Dipartimentu Chircas Económicas e Sociales de sa Facoltade de Isciéntzias Políticas de s’Universidade de Castedhu.

– Bidu chi, segundhu sa matessi chirca, sa percentuale lompet a su 97,4%, si si contant sos chi lu faedhant o nessi lu cumprendhent

– Bidu chi sos zòvanos chi ischint faedhare su sardu sunt prus de su 50% fintzas in sa classe de edade dae 15 a 24 annos.

– Faghinde contu chi s’iscola e s’Universidade in Sardigna ant fatu unu triballu chi de seguru at batidu a una pérdida de sa limba e de sa cultura de sos Sardos.

– Faghinde contu chi s’iscola e s’Universidade, coment’e istitutziones, ant tentu s’impreu de omologare in sa limba italiana totu sos tzitadinos de s’Istadu italianu e in Sardigna tenent una responsabbilidade grave in s’iscontróriu e irbandhonu de su sardu.

– Faghinde contu chi custa diseducatzione at avilidu su càrculu chi iscolanos e istudentes faghent de sa limba e de sa cultura issoro e che lis at incaschetadu una farta de seguresa e de fide in issos etotu, alienatzione e sentidos de menisprésiu.

– Cussideradu chi est su sardu sa limba de sos Sardos (e segundhu ite est sa limba de una cumpeténtzia fintzas professionale) e cun prus seguresa est sa limba de sos triballadores sardos.

– Cussideradu chi a medas pitzinnos e zòvanos sardos si lis negat ancora oe su diritu, riconnotu e istabbilidu cun sas lezes de s’Unione Europea e de su Cossizu de s’Europa, pro chi tenzant s’istrutzione in sa limba naturale issoro.

– Cussideradu chi totu sos iscolanos e istudentes sardos chi oe no l’ischint faedhare tenent su diritu de imparare su sardu, sa limba de sa zente, de sa cultura e de s’istória issoro chi lis permitit de èssere zente cun zente cun totu s’identidade chi la distinghet.

– Cussideradu chi sos Sardos totugantos tenent su diritu de faedhare sa limba issoro coment’e limba de sa normalidade de su èssere zente in su logu, e tandho fintzas in totu sas istitutziones e prima de totu sas iscolas e Universidades.

– Cussideradu chi, a sos dannos chi at fatu, s’iscola podet e depet rimediare, tocat puru chi cantu prima comintzet a dare s’imparu in sardu e cuncordet una didàtica in sardu in totu sas iscolas, in totu sos grados de s’istrutzione, in totu sa Sardigna e, cun totu sos matessi motivos e cussideros, ateretantu fetat pro totu sas àteras limbas de Sardigna (saligheresu, tabbarchinu, turritanu e cadhuresu) in logos issoro.

– Cussideradu chi custos annos colados si est comintzadu a isperimentare s’imparu de matérias de istúdiu fatu in sardu in oràriu normale in d-unas cantu iscolas e chi ocannu puru sighit custa isperimentatzione promovida e finantziada dae s’Assessoradu pro sa Púbbrica Istrutzione de sa RAS.

 

 

Semus cumbintos chi pro pònnere su sardu coment’e matéria de istúdiu e manizare su sardu in sa didàtica in totu sas iscolas primàrias e segundhàrias de sa Sardigna tocat de ammanitzare a presse su personale docente.

E sigomente pro fàghere sa professione docente bi cheret una làurea chi assiguret sa formatzione netzessària professionale e iscientífica de sos mastros, cheret chi a totu cudhos chi punnant a fàghere custa professione si lis cuncordet apostadamente unu CURSU DE LÁUREA chi sas Universidades sardas tenent su pertzisu dovere de istituire.

 

 

PRO CUSSU ETOTU PEDIMUS

 

 

> DE istituire de s’a.a. 2012-2013 su cursu de làurea pro sa “Formatzione Primària in Limba Sarda”, abbilitante a sa docentza in sardu e a sa didàtica de su sardu in sas iscolas elementares e prima iscola.

 

 

> DE istituire de s’a.a. 2012-2013 su cursu de làurea in “Limba e Literadura Sarda”, abbilitante a sa docentza de su sardu e de àteras matérias umanísticas in sas iscolas médias e superiores.

Pro totu su chi pertocat sa formatzione chi custu cursu si proponet, a totu cudhos chi ant a èssere docentes de sardu, a prus de cantu s’istúdiat cun sos cursos de làurea in Líteras, si lis depet imparare:

sa limba sarda faedhada e iscrita;

linguística e glotologia de su sardu, cun prus pertzisione fonologia e fonosintassi de totu sas faedhadas;

su manizu faedhadu e iscritu de totu sas faedhadas;

sas printzipales propostas de regularizatzione istandard fintzas pro unu probbàbbile séberu, in sos annos imbenientes, de unu sardu istandard non solu pro sos documentos in essida a manizu de sa RAS ma fintzas pro lu impitare in sos ufítzios púbbricos e in sas iscolas;

– sa literadura sarda, sa filologia e s’istória de sa limba sarda.

 

 

> DE istituire de s’a.a. 2012-2013 un’esame de “limba sarda” in totu sos cursos de làurea de totu sas Facoltades.

 

de Luiseddu Caria